|
|
DELTA
DUNARII |
| Aspecte etnografice |
| Consideratii generale istorice |
| Perioade |
| Epoca fierului si a bronzului |
| Vestigii Geto-Dace |
| Vestigii Romane |
| Vestigii Bizantine |
| Perioada sec. XIII-XIV |
| Perioada sec.XIV-XV |
| Dominatia otomana |
| Epoca moderna |
| Istoricele localitatilor |
| Istoric Tulcea |
| Istoric Sulina |
| Obiective: |
| Itinerar istoric |
| Itinerar spiritual |
Vestigii Romane
 Transport catre Delta Dunarii |
Vremea
la Tulcea:  |
Vremea
la Sulina:  |
  Asezare |
 Cotele apelor Dunarii |
|
Geto-dacii si bastarnii sunt învinsi în anii 29-28 a.Chr., când romanii se stabilesc pe litoral si la gurile Dunarii, extinzându-si mai târziu puterea asupra întregii regiuni. Dominatia lor dureaza aproape sapte veacuri, timp în care malul Dunarii si litoralul au fost fortificate cu numeroase cetati. Cercetarile arheologice au localizat pe malul sudic al bratului Sfântu Gheorghe, trei fortificatii romane: primele doua la Mahmudia si Murighiol, identificate cu cetatile Salsovia respectiv Halmyris ; cea de a treia la Dunavatul de Jos - "Cetatea Zaporojenilor", fiind situata la gura bratului Dunarii. Sapaturile arheologice de la Cetatea Halmyris au relevat o continuitate de locuire din sec. al IV-lea a.Chr. pâna în sec. al VII-lea p.Chr. De asemeni, pe malul unui canal ce leaga azi bratul Sf. Gheorghe de lacul Razelm au fost descoperite vestigiile ultimei fortificatii romane de pe limesul dunarean spre mare (sec. II - VI p.Chr.), cu turnuri exterioare si zid de incinta. La Tulcea, orasul de la portile deltei, cercetarile arheologice de pe colnicul Hora, au vizat dezvelirea anticului Aegyssus . Cercetarile au aratat ca asezarea s-a înfiripat în epoca elenistica si s-a dezvoltat pâna în prima jumatate a secolului al VII-lea p.Chr.
|
