DELTA DUNARII
natura, istorie, civilizatie

Aspecte etnografice în arealul Deltei Dunarii

Autori: Cristina Dinu, Aurel Stanica, dr. Steluta Pârâu, Mihaela Iacob

Cercetarea habitatului din arealul Biosferei Deltei Dunarii releva diferenta diferitelor aspecte de civilizatie traditionala taraneasca ce se înscriu în coordonatele valorilor de patrimoniu.

Indiferent daca avem în vedere aspecte ale modului de viata sau aspecte ale spiritualitatii, este usor decodificabil faptul ca în definirea caracteristicilor unui ecosistem un rol important îl are agentul uman. În dialogul sau cu natura, omul a demonstrat marea sa disponibilitate de a se adapta la mediu si nu întâmplator sintagma "relatia om - mediu" a devenit un loc comun.

Vestigiile arheologice si documentele istorice demonstreaza în arealul la care ne referim - ca de altfel, în întreaga Dobroge, pe de o parte, permanenta populatiei românesti autohtone si a suprapunerii în straturi succesive a elementului românesc din celelalte tinuturi, iar pe de alta parte, prezenta populatiilor alogene. Acest fapt de viata sociala a dus, în timp, la conturarea oikumenei dobrogene în sistemul ei axiologic nu usor de descifrat si pe cât de complex, pe atât de interesant.

Fiecare fapt de civilizatie traditionala pe care-l consideram apartinând oikumenei dobrogene implica decodificarea unei relatii biunivoce dintre: "românii autohtoni, asa-zisii dicieni", moldoveni, mocani si pastori transilvaneni si diferite populatii stabilite aici (bulgari, turci si tatari, lipoveni si ucraineni, nemti, italieni).

Fiecare dintre aceste populatii au fost deopotriva, emitatori si receptori ai mesajului constituit din cultura, locuirea de bastina si cea a locurilor unde fie s-au oprit pentru o perioada, fie s-au statornicit.

În aceste coordonate s-a dezvoltat o cultura populara traditionala în a carei formula - dificil de descifrat - descifram procesul aculturatiei, dar si procesul de crestere interna, în cadrul carora - de altfel, fiecare si-a manifestat originalitatea.

În timp s-a creat o civilizatie proprie acestui tinut, civilizatie care se caracterizeaza atât prin elemente comune tuturor etniilor, cât si prin note particulare, individuale, ale fiecarei etnii în parte.

Elementele diferentiatoare nu au împiedicat însa, în Dobrogea, convietuirea pasnica a tuturor etniilor: fiecare a contribuit la conturarea civilizatiei dobrogene; etniile si-au respectat reciproc obiceiurile, religia, modul de viata; toleranta a constituit întotdeauna nota esentiala a comportamentului în comunitatea traditionala dobrogeana.

Societatea moderna a preluat aceasta traditie a tolerantei, fapt pentru care nu întâmplator se vorbeste de "modelul interetnic dobrogean".

Decodificarea oricarui fapt de cultura apartinând oikumenei dobrogene include un studiu comparativ în care analiza detaliilor si comparatia capata valoare de dominanta a unei cercetari socio-etnologice cu totul deosebite. Orice aspect al vietii traditionale al fiecarei etnii trebuie privit si analizat în raport cu dezvoltarea sociala, cu secventa de timp pentru care se face cercetarea, cu însasi istoria mentalitatii etnice respective.

Istoria si dinamica vietii sociale, manifestarile la nivel mental în acest areal - în decursul timpului - permit sa consideram si sa definim zona drept zona de acceptare etnica, ceea ce implica anumite caracteristici:

•  conlocuire comprehensiva
•  receptare etnoculturala
•  social intercultural deschis

Aceste caracteristici ale zonei de acceptare etnica, ce devin totodata fenomene ale coetnicitatii în spatiul Dobrogei, nu exclud aspectele particulare ale acesteia si care tin de: specificul etniei respective, posibilitatile si modalitatile de convietuire, evolutia socio-istorica si economica a teritoriului comun de locuire:

•  similitudini
•  diferente
•  aculturatie
•  interferente
•  asimilare

Aceste aspecte relevante atât în cercetarile noastre "de laborator" (fundamentale), cât si în cele de teren, ne permit sa urmarim problematicele ce stau în atentia etnologului sau a sociologului, într-o zona care s-au interferat, în timp, diferite culturi ce s-au manifestat în procente diferentiate, elementul românesc constituindu-se ca o dominanta si permanenta. Mentionam în acest sens afirmatia lui H.P. Arbore : "Aussi mêle part ne trouverons nous, un matériel aussi intéressant et aussi varié pour l'ethnographie, qui disposent pour leur recherches, sur une territoire très restreints, d'une foule de données sur les aspects de la vie des différents peuples ainsi que réciproquement les uns sur les autres de point de vue ethnique dans cette enclave territorielle. Il serait possible, d'admettre également la présence continue d'un élément roumain" .

Consideratii generale istorice si demografice privind zona Deltei Dunarii ca zone de conlocuire etnica. Modul de viata si sistemul de credinte si obiceiuri înscrie zona în aceleasi coordonate ale coetnicitatii din Dobrogea cu deosebirile firesti datorate pe de o parte, habitatului, pe de alta parte, trasaturilor etniilor care convietuiesc aici.

Pentru a întelege manifestarea acestor aspecte de viata sociala si de civilizatie, se impune sa facem câteva referiri de ordin geografic si istoric asupra arealului, fara a trata exhaustiv problematica ce constituie mobilul prezentului demers.

S-a facut anterior o trecere în revista a principalelor izvoare istorice si cartografice care noteaza prezenta românilor în Delta Dunarii înca din evul mediu. Mentionam însa ca pentru perioada secolelor XV - XVIII, informatiile etnografice parvenindu-ne numai din surse livresti si neputând fi confirmate de cercetarea în teren, fie ca datele respective sunt similare si generale, fie ca distanta în timp nu a mai permis retinerea faptului etnografic în memoria colectivitatii, acestea nu au constituit obiectul analizei noastre.

Marturiile din secolul al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea (izvoare cartografice, studii) referitoare la populatia din Dobrogea explica o serie de fenomene sociale si evident si socio-etnografice, iar pe de alta parte, pentru sfârsitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, etnograful coroboreaza datele livresti cu cele înmagazinate în memoria colectivitatii.

Arealul Deltei Dunarii capata o configuratie etnica deosebita prin venirea, în timp, a populatiilor slave (lipoveni, ucraineni) fapt ce a determinat o convietuire pasnica, ducând, dincolo de aculturatie, la interferente ce s-au concretizat - în timp - ca izomorfisme ale facturilor de civilizatie si cultura.

Aceste aspecte de viata sociala, similitudinile, au fost determinate de mediul natural, de religia asemanatoare (ortodoxismul), de conceptiile asupra lumii si vietii, aceleasi în acelasi moment al dezvoltarii sociale si istorice.

Convietuirea românilor cu celelalte etnii (ucraineni, lipoveni) înca din vremuri anterioare secolelor al XIX-lea - XX-lea, au determinat - în arealul studiat - similitudini în manifestarea unor fapte si aspecte de viata traditionala, dar si mentinerea unor diferente care devin aspecte distincte, individualizând una sau alta din etniile care au trait si traiesc deopotriva în acelasi mediu (natural si social) si în acelasi timp conturarea unor forme de viata socio-culturala deosebita si unica - totodata - în raport cu restul Dobrogei.

Datorita faptului ca memoria colectivitatii nu retine decât date de la sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea, este dificil de stabilit arhetipurile unor aspecte de viata traditionala (vestimentatie. manifestarea anumitor traditii, motive folclorice). Motivatiile firesti care au intervenit în viata traditionala s-au manifestat în acest spatiu, ca de altfel în întreaga Dobroge, printr-o influenta a orasului de foarte devreme, ceea ce a determinat ca multe din obiecte sau materiale sa fie cumparate deopotriva de români si de catre celelalte etnii, de la Ismail, Tulcea si Chisinau. Ca urmare, era firesc sa apara, chiar de la sfârsitul secolului al XIX-lea, izomorfisme ale unor aspecte de viata.

Daca avem în vedere si datele statistice demografice începând cu cele din 1904 si continuând cu cele oferite de Prefectura Judetului Tulcea sau Directia judeteana de statistica (exemplificam ca cele din 1930, 1956, 1966, 1987, 1992), la care coroboram si datele anchetelor din teren, observam ca este dificil de fixat procentul real al celorlalte etnii în raport cu populatia româneasca.

Faptul se datoreaza fie înscrierii în datele statistice conform declaratiei fiecarui individ, care putea fi eronata, fie înscrierii tuturor grupurilor slave (ucraineni, lipoveni) sub numele generic de rusi, fie înscrierii în grupa populatiei românesti a ambilor parteneri dintr-un cuplu, în cazul în care numai unul era român, fie acelui proces de asimilare lingvistica care a dus la înscrierea mai multor grupe de populatie într-o singura grupa.

. : . sus

Bibliografie

Analele Stiintifice ale Institutului National de Cercetare - Dezvoltare Delta Dunarii, Tulcea, 1993 - 2002, Editura Tehnica, Bucuresti.

Dobrogea. Cincizeci de ani de viata româneasca, ed. Ex Ponto, editia a II-a, Constanta, 2003.

Lista Rosie a speciilor de plante si animale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii , editata de Fundatia Aves: 6 - 30.

Arbore, Al. P., La culture romaine en Dobroudja - Extrait de la Dobroudja, Bucarest, 1938.

Arbore, Constantin, La culture roumaine en Dobroudja - Extrait de La Dobroudja , Bucarest, 1938.

Baboianu, Grigore, Goriup Paul, 1998, Obiectivele de management pentru conservarea biodiversitatii si dezvoltarea durabila a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii - România, Editura Information Press, Newbury RG14 5SJ, UK: 1 - 26

Badescu Ilie, Abraham Dorel, Fenomenul etnic între stiinta si ideologie, în vol. Sociologie româneasca - S.N. nr. 2-3/1994.

Badescu, Ilie, Abraham, Dorel, Fenomenul etnic între stiinta si ideologie în Sociologie româneasca , S.N. nr. 2-3, 1994.

Bratescu, Constantin, Populatia Dobrogei, Analele Dobrogei, 9, 1928, 1.

Ciocârlan, Vasile, 1994, Flora Deltei Dunarii. Cormophyta, Editura Ceres, Bucuresti: 5 - 20.

Damian, Oana , Andone, Corneliu; Vasile, Mihai , Cetatea bizantina de la Nufaru. Despre problemele unui sit suprapus de o asezare contemporana, Peuce, SN 1(14), 2003, 237 - 266.

Danescu Grigore, Dictionarul geografic, statistic si istoric al judetului Tulcea, Bucuresti, 1896.

Fontes Historiae Daco-Romane, IV , Scriitori si acte bizantine , Bucuresti, 1983.

Ghiata, Anca, Contributii noi privind unele aspecte ale societatii românesti din Dobrogea în secolele XV - XIX, Analele Academiei. Memoriile Sectiunii de Stiinte Istorice, s.IV, t. 1, 1975 - 1976, Bucuresti, 1978.

Giurescu, Constantin, Stiri despre populatia româneasca din Dobrogea în harti medievale si moderne, Constanta, Muzeul de Arheologie, f.a.

Ionescu, M.D., Dobrogea în pragul veacului al XX-lea, Bucuresti, 1904.

Iorga, Nicolae, Istoria românilor prin calatori, I - II, Bucuresti, 1928.

Miclea, Ion, 1983, Delta Dunarii, Editura Sport-Turism, Bucuresti.

Panighiant, Eugen, Le Delta du Dabube et l'ensemble lagunaire Razelm, guide touristique, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1995.

Pârâu, Steluta, Dobrogea - coordonatele unei zone de locuire interetnica, în revista Steaua Dobrogei , Casa Corpului Didactic Tulcea, 2000, anul II, nr. 1(5) (I); nr. 6-7 (II); nr. 4(8); (III)

Pârâu, Steluta, Interferente în arta populara româneasca, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1989.

Pârâu, Steluta, Lumina si culoare în amenajarea estetica a spatiului taranesc traditional de locuit la români, Editura Fundatiei Universitare "Dunarea de Jos" Galati, 2001.

Radulescu, Adrian, Bitoleanu, Ion, Istoria Dobrogei, Ed. Ex Ponto, Constanta, 1998.

Romanescu, Gheorghe, Geneza si evolutia Deltei Dunarii, Bucure;ti, 1998.

Stoica Georgeta, Gazdaru Adrian, Comunitatile rurale si mediul înconjurator, în Imagini si permanente în etnologia româneasca, Chisinau, 1982.

Suceveanu, Alexandru, Barnea, Alexandru, La Dobroudja romaine, Bucuresti, 1991.

Suceveanu, Alexandru, Zahariade, Mihail, Topoleanu, Florin, Poenaru Bordea, Gheorghe, Halmyris, I, Ed. Nereamia Napocae, 2003.

. : . sus