DELTA DUNARII
natura, istorie, civilizatie

Autori: Cristina Dinu, Aurel Stanica, dr. Steluta Pârâu, Mihaela Iacob

În perioada bizantina cea mai mare parte din Dobrogea (Scythia Minor), inclusiv Delta, face parte din "Thema Paristrion". Traficul comercial-navigabil intens si conditiile naturale din delta au favorizat dezvoltarea unor asezari urbane.

În secolul al IX-lea este mentionat Lykostomion (gr. "Gura Lupului"; tradus în slava "Vîlkov"), pe bratul Chilia, unde se afla sediul flotei bizantine din regiune si Proslavita sau Periaslavet (localizata ipotetic la Nufaru). De la Lykostomo, bizantinii încercau sa apere calea navigabila si chiar expeditii militare. În secolul al X-lea, împaratul si scriitorul bizantin Constantin Porfirogenetul mentioneaza pentru prima data bratul Sulina si bratul Chilia.

Cercetarilor arheologice din Delta Dunarii confirma prezenta omului în aceasta zona, care din antichitate pâna în epoca moderna a constituit nodul unor artere de larga circulatie prin care populatia locala a avut un contact permanent cu civilizatiile mult mai avansate. Descoperiri din epoca romana si medieval timpurie (sec.VIII-X) s-au facut pe grindul Letea în punctele "Gradina lui Omer" si "Salistea lui Trisca"; pe grindul Caraorman, în punctul "La Zaitova"; pe teritoriul comunei C.A.Rosetti în punctul "Salistea lui Cârlan"; în satul Periprava în punctul "Capul Ghiolul Nebunu"; în satul Cardon în punctele "Salistea Târla Popii" si "Târla Rosie".

Gurile Dunarii, intens exploatate pentru trafic comercial si navigatie, dar si ca bogatii naturale, au constituit pentru Bizant obiectiv de activitate predilecta. Aici s-au dezvoltat orase importante: Lykostomion unde avea sediul flota bizantina si Periaslavet-ul care ne este înfatisat cu ocazia cuceririi sale de catre Sviatoslav al Kievului, în 968, drept un mare centru comercial catre care converg cele mai importante si numeroase drumuri, aici aducându-se pentru schimb: aur, tesaturi, vin si tot felul de fructe din Grecia, argint si cai din Cehia si Ungaria, blanuri, ceara, miere si robi din Rusia.

Cronicile bizantine, harti medievale sau portulane folosite de genovezi, mentioneaza în zona Deltei mai multe localitati. Acestea sunt: Sancti Georgi (Sfântu Gheorghe), Donavici (Dunavat), Proslavita (Nufaru), Solina (Sulina), Licostomo (Periprava?), Chilia etc.

În unele din acestea s-au efectuat cercetari arheologice, care confirma informatiile oferite de izvoarele scrise. Astfel, cercetarile arheologice au evidentiat pe malul drept al bratului Sfântu Gheorghe, în zona localitatii Nufaru, existenta unui important centru de tip urban din secolele X - XIV, adapostit de zidurile unei fortificatii ridicate a fundamentis (din temelii) de catre bizantini la sfârsitul secolului al X-lea. Pe malul opus al Dunarii, la Ilganii de Jos, au fost identificate urmele unei fortificatii de epoca romana.

Tot în aceasta perioada se constata reluarea locuirii pe locul anticului Aegyssus (Tulcea). Materialele rezultate în urma cercetarilor arheologice, descoperirile monetare constituie argumente în acest sens. Fortificatia bizantina de la Aegyssus va cunoaste o scurta existenta, deoarece la 1064 este distrusa definitiv de atacul uzilor. Locuirea în acest punct nu înceteaza însa: o demonstreaza materialul arheologic si de descoperirea pe teritoriul actual al orasului, a unui numar mare de monede ce acopera perioada secolelor XI-XV.

Slabirea Imperiului bizantin, slabit de crizele interne din imperiu si asaltat de turci în Asia Mica si de cruciati, face sa se resimta si în Dobrogea lipsa unui echilibru politic în zona. În aceste conditii se infiltreaza negustorii italieni, venetieni si genovezi, care-si stabilesc comptoarele comerciale în jurul Marii Negre. Astfel, vor înflori Lykostomo, Chilia si Vicina la Gurile Dunarii. Economia Dobrogei de Nord (inclusiv Delta Dunarii) revine la normal, genovezii antrenând acest tinut în schimbul de marfuri cu unele tari europene: se aduceau tesaturi, podoabe, ceramica fina, mirodenii, vinuri etc., pentru a se lua, în schimb, cereale, animale, piei, peste sarat si icre, sare s.a. Temporara stapânire militara si politica a negustorilor genovezi este mentionata în unele documente ale vremii în care se arata ca, pe locul actualului sat Caraorman, genovezii trimiteau în exil pe cei condamnati.

.. : .. sus